Apoi, un val de aplauze a izbucnit din cockpit.
Puternic. Emoționant. Autentic.
Copilotul și-a coborât capul.
Căpitanul s-a uitat la Mara, cu ochii umezi.
„Ne-ai salvat pe toți…”
Mara nu a răspuns imediat.
S-a uitat pe fereastră.
La pista iluminată.
La orașul care era casa ei.
Apoi a zâmbit slab.
„Nu”, a spus ea încet. „Mi-am făcut doar treaba.”
Și pentru prima dată după mult timp, nu mai voia să fugă de cine era.
