MIT: „Porcul nu se poate uita în sus.” Afirmația e rostogolită ca o certitudine, însă ea simplifică excesiv anatomia și comportamentul animalului.
ADEVĂR: Porcii au gât scurt, musculatură cervicală robustă și ochi poziționați mai degrabă lateral. Toate acestea fac ca mișcarea de extensie pură a gâtului (ridicatul capului drept în sus) să fie limitată față de alte mamifere. Chiar și așa, porcul poate ridica râtul și privirea într-un anumit unghi, suficient cât să urmărească obiecte aflate mai sus decât linia orizontului.
„A te uita în sus” poate însemna lucruri diferite: a roti doar gâtul, a schimba postura întregului corp sau a folosi mediul (o pantă, un prag) pentru a-ți ridica axa privirii.
NUANȚA: Dacă prin „a privi în sus” înțelegem strict a ridica ochii la verticală fără altă mișcare, multe animale, nu doar porcul, sunt limitate. Dar dacă includem postura (de pildă, a se așeza pe crupă, a-și sprijini membrele anterioare pe un obiect sau a se întoarce parțial pe o parte), porcul poate vedea fără probleme bolta cerului.Ce spune anatomia și ce observă oamenii care cresc porci
Ca majoritatea mamiferelor, porcul are șapte vertebre cervicale. Dispunerea lor, împreună cu masa musculară și cu forma capului, reduce amplitudinea de dorsiflexie a gâtului. Ochii, plasați lateral, privilegiază câmpul vizual periferic și vederea spre sol—o adaptare utilă pentru un animal care caută hrană la nivelul solului.
În practică, însă, porcii sunt observați ridicând râtul pentru a mirosi ploaia, urmărind o persoană aflată pe o balustradă sau scrutând un obiect suspendat în unghi. Când mediul ajută—o pantă, o bordură, un balot de paie—ei își pot schimba ușor postura astfel încât axa privirii să treacă peste orizont și spre cer.
