Important este și contextul comparației. Specii precum calul, vaca sau iepurele au tot ochii laterali și limite similare când e vorba de ridicarea capului pe verticală din gât. La polul opus, animale cu gât lung (de pildă, unele ierbivore) sau prădători cu câmp vizual frontal pot face mișcarea mai amplă fără sprijin extern.De reținut: afirmația „nu poate deloc” este prea dură. Corect este să spunem că porcul are o mobilitate cervicală mai mică pentru privirea verticală și, în lipsa schimbării de postură sau a unui sprijin, ii e greu să privească drept în sus. Asta nu înseamnă că „nu poate vedea cerul”.
Și încă un detaliu util: când discutăm despre „a se uita în sus”, contează dacă ne referim la mișcarea ochilor, la poziția gâtului sau la alinierea întregului corp. În limbajul de zi cu zi, amestecăm aceste aspecte, iar din amestec se naște mitul.
În gospodării, răspunsul practic e simplu: dacă porcul e curios și are unde să-și sprijine membrele sau pe ce să se ridice, îl vei vedea privind în sus suficient cât să urmărească și ce se întâmplă deasupra lui.
